Naratiunea istorica franceza este marcata de diverse rasturnari politice, inclusiv (dar fara a se limita la) o revolutie tumultoasa si sangeroasa. Una dintre cele mai semnificative schimbari in structura sa politica este formarea celor cinci republici franceze, survenite dupa abolirea monarhiei.
Fiecare republica, cu un set propriu de caracteristici, a modelat peisajul politic al Frantei, contribuind la dezvoltarea si progresul acesteia. Cititi mai departe pentru o prezentare generala a celor cinci republici franceze, a caracteristicilor lor cheie si a evenimentelor centrale care au avut loc in timpul mandatului lor.
Revolutia Franceza
Pe langa faptul ca a fost inspiratia din spatele multor opere de arta, Revolutia Franceza a aprins o scanteie care a luminat intregul continent al Europei. Intre revolutiile sangeroase din America si Franta, alti monarhi din acea vreme erau ingroziti.
Revolutia a urmat mult timp si a fost initiata de o multitudine de factori sociali, economici si politici. Desi tulburarile initiale s-au incercat sa fie inabusite odata cu infiintarea unei Adunari Nationale, s-ar dovedi inutila. Tulburarile au culminat cu Furtuna Bastiliei pe 14 iulie – acum o sarbatoare nationala in Franta cunoscuta sub numele de Ziua Bastiliei – de catre insurgentii revolutionari.
Raspunsul imediat al Adunarii Nationale, de teama, a fost de a conferi dreptului de vot poporului francez si de a desfiinta feudalismul in interiorul tarii. Tulburarile civile au ramas insa, iar deceniul dintre 1789 si 1799 a fost dominat de fervoarea revolutionara care a ajuns la apogeu odata cu executia lui Ludovic al XVI-lea in 1793.
Prima Republica Franceza (1792-1804)
Prima Republica Franceza a inceput la inceputul Revolutiei Franceze. Semanata din semintele Revolutiei Americane, care a inceput cu saisprezece ani inainte, Revolutia Franceza a instalat institutii liberal-democratice in cadrul guvernului francez. La 21 septembrie 1792, Conventia Nationala a adoptat prima constitutie, declarand oficial formarea Primei Republici Franceze.
In timpul Revolutiei, un tanar corsican pe nume Napoleon Bonaparte a fost lovit de idealurile republicane pe care miscarea le reprezenta. Corsica era, pe atunci, sub jurisdictia Frantei; Revolutia a starnit o esenta a nationalismului in randul corsicanilor – mai legat din punct de vedere lingvistic si cultural de italienii toscani decat oriunde altundeva pe continentul european.
Veteran, mintea tactica stralucita a lui Napoleon a dus la ascensiunea sa rapida in randurile armatei franceze. Napoleon a extins puternic teritoriul francez, in ciuda eforturilor de a inabusi Revolutia de catre Prima Coalitie a puterilor europene. Pana la sfarsitul Revolutiei, Franta era mai mare decat era cand a inceput.
Prima Republica a fost marcata de instabilitate politica, crize economice si campanii militare. Domnia Terorii, condusa de factiunile radicale care au aparut dupa inceputul Revolutiei, a luat viata a numerosi francezi, inclusiv monarhia. Suportul de carte al Primei Republici a venit atunci cand Napoleon s-a incoronat primul imparat al francezilor: terminologia implica ca el a condus pentru poporul francez mai degraba decat prin dreptul de posesie a pamantului.
A doua Republica Franceza (1848-1852)
Dupa caderea lui Napoleon in 1815, Franta a cunoscut o scurta renastere a dinastiei Bourbon pe tronul sau din 1815 pana in 1830. In 1830, Casa de Orleans – veri ai Bourbonilor – a fost instalata pe tronul Frantei. Astfel a inceput Monarhia iulie, care a durat pana in 1848. Regele Ludovic Filip I (r. 1830-1848) a fost initial un simpatizant republican, dar a rupt legaturile cu miscarea cand l-au executat pe rege anterior.
Franta nu a fost singura tara europeana care a experimentat o revolutie in 1848. Cunoscuta ca Revolutia din februarie in Franta, tulburarile economice au condus la rasturnarea monarhiei din nou si la reinstalarea valorilor republicane. Noua constitutie din 1848 a stabilit functia de presedinte si a largit cetatenia franceza prin includerea dreptului de vot la alegerile locale. Aceasta a fost o noua era a democratiei.
In ciuda diferitelor schimbari in guvernare, a doua republica a ramas de scurta durata. Un nepot al lui Napoleon, Louis Napoleon Bonaparte, a reusit sa fie ales presedinte al Frantei. In 1851, a dat o lovitura de stat si s-a declarat imparat al Frantei; a domnit ca imparat Napoleon al III-lea – nu a luat titlul de Napoleon al II-lea, deoarece acesta era titlul fiului lui Napoleon, care si-a vazut propriul sau scurt timp pe tron in 1815. Din 1851, Napoleon al III-lea a infiintat al doilea Imperiu Francez, care a durat. pana in 1870.
A treia Republica Franceza (1870-1940)
Razboiul franco-prusac a marcat sfarsitul celui de-al doilea Imperiu francez si formarea celei de-a treia republici franceze. Adunarea Nationala a promulgat o noua constitutie la caderea imperiului, iar acest nou guvern a fost caracterizat de un parlament bicameral (Camera Deputatilor si un Senat) precum si de un presedinte.
A Treia Republica a supravegheat extinderea multor exploatatii coloniale franceze, inclusiv Africa de Vest, Polinezia Franceza si Madagascarul francez. Stabilitatea relativa a celei de-a treia republici a produs Belle Epoque (Epoca frumoasa): o perioada prospera de crestere economica, arte infloritoare si inovatii tehnologice si stiintifice. Belle Epoque a durat din anii 1870/1880 pana la debutul Primului Razboi Mondial in 1914.
Guvernul a promulgat Actul de Separare a Bisericii si a Statului, care a rupt, in mod eponim, legaturile dintre guvern si biserica. Din 1894-1906, Franta a fost gazda unui scandal politic major cunoscut sub numele de Afacerea Dreyfus. Capitanul Alfred Dreyfus, un ofiter de artilerie evreu-francez din Alsacia, a fost acuzat pe nedrept de corespondenta si spionaj cu inamicul german. Scandalul a devenit cunoscut pe plan international.
Republica a luat sfarsit in 1940 cand guvernul de la Vichy, sub conducerea maresalului Philippe Petain, a semnat un acord de armistitiu cu Germania nazista, care a dus la colaborarea franceza cu puterile Axei.
A patra Republica Franceza (1946-1958)
Odata cu victoria Aliatilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial si eliberarea ulterioara a Frantei, s-a format a Patra Republica Franceza. A fost elaborata o noua constitutie care a intarit puterea parlamentului si a redus rolul presedintelui. In multe privinte, a patra republica a fost ca a treia republica – cea din urma fiind inca cel mai de succes sistem politic din istoria Frantei, in afara de Ancien Regime.
A patra Republica a fost marcata de decolonizarea teritoriilor Frantei, de cresterea economica si de promulgarea institutiilor politice de bunastare sociala. Boom-ul economic global care a avut loc dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a dus la o crestere masiva in toata Europa, multumita partial Planului Marshall. Cresterea franceza, impreuna cu cooperarea cu vechiul inamic german, a condus in cele din urma la formarea a ceea ce va deveni in cele din urma Uniunea Europeana.
A patra Republica s-a confruntat, de asemenea, cu cateva provocari politice semnificative, cum ar fi razboiul din Algeria, grevele fortei de munca si instabilitatea politica. Razboiul Algerian, un conflict intre Franta si Frontul Algerian de Eliberare Nationala, a durat opt ani, ducand la caderea guvernului in 1958.
A cincea republica franceza (1958-prezent)
Cea de-a cincea Republica Franceza a fost formata in urma Razboiului de Independenta al Algeriei cu o noua constitutie care a acordat presedintelui puteri semnificative, a desfiintat camera superioara a parlamentului si a creat un consiliu constitutional. Presedintia a devenit centrul puterii in guvern, inlocuind rolul traditional al parlamentului.
Republica a cincea se caracterizeaza prin institutii durabile, stabilitate politica si participare activa la afacerile internationale. Implementarea mai multor reforme sociale si economice, cum ar fi dezvoltarea statului bunastarii, legislatia egalitatii de remunerare si legalizarea avortului, sunt cateva repere politice depasite de actuala Republica Franceza.
In ciuda progresului sau, Republica a cincea s-a confruntat cu diverse provocari politice, sociale si economice. Protestele Gilets Jaunes , care au inceput in 2018 pentru a cere reforme sociale si economice, au subliniat provocarile actuale ale Republicii. Cu toate acestea, Republica a cincea, marcata de institutiile sale puternice, practicile democratice continue si angajamentul international constant, ramane o putere mondiala proeminenta.
