Varietatea este esenta, iar mancarea nu face exceptie. Si cu atat mai mult atunci cand ne straduim sa gasim modalitati simple de imbunatatire a alimentatiei, fara a restrictiona grupele de alimente sau a ne resemna cu obsesia numararii caloriilor. O modalitate simpla de a incepe este sa dam culoare dietei noastre.
Rosu, portocaliu, galben, verde sau violet sunt cateva dintre culorile fructelor si legumelor care nu numai ca indeplinesc o simpla functie estetica – stim deja ca de multe ori mancam mai mult cu ochii decat cu gura. Exista un alt motiv pentru care ar putea dori sa fim atenti la cum arata farfuriile noastre: nutritia.
Cu cat sunt mai multe culori in farfuria noastra, cu atat vom adauga mai multi nutrienti in dieta. Aceasta inseamna ca o modalitate usoara de a ne asigura ca mancam o dieta sanatoasa este sa ne uitam pur si simplu la cate culori diferite „mancam”. Acest lucru ne va asigura ca mancam o cantitate semnificativa de fructe si legume si, prin urmare, o gama larga de vitamine, minerale si antioxidanti sanatosi.
Ce culoare are farfuria ta? Ai multe culori sau sunt toate la fel?
Ce indica culoarea alimentelor?
Alimentele de origine vegetala isi datoreaza culoarea continutului de pigmenti, fitonutrienti prezenti in plante si care contribuie la culoarea alimentelor de origine vegetala. Ele nu numai ca protejeaza planta de boli, dar ne ofera si un numar mare de beneficii pentru sanatate.
Acest lucru este demonstrat de cercetarile epidemiologice, care spun ca tiparele alimentare care includ fructe si legume sunt asociate cu un risc mai scazut de a suferi de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare.
Desi nu putem determina compozitia nutritionala exacta a unei legume sau a unui fruct doar privind culoarea acestuia, aceasta ne poate ajuta sa stim care fitochimic sau fitonutrient este cel mai abundent in el si, prin urmare, responsabil pentru culoarea sa. Actiunea sa variaza in functie de culoarea si tipul alimentelor:
- Rosu: alimente precum rosiile, pepenele verde, ciresele, capsunile, afinele, strugurii rosii, ardeii rosii sau sfecla rosie sunt bogate in antioxidanti precum antociani si licopen, carotenoizi care sunt foarte valorosi pentru sanatatea inimii. Mai multe investigatii au atribuit licopenului beneficii importante pentru unele tipuri de cancer, avand capacitatea de a incetini si inhiba proliferarea celulelor tumorale; este un puternic captator de radicali liberi care dauneaza genelor. In cazul rosiilor, care contin cea mai mare cantitate de licopen, sunt factori care afecteaza asimilarea acestuia in organism, precum diferitele soiuri sau gradul de maturitate.
- Verde: culoarea speciala a alimentelor, cum ar fi spanacul, kale, broccoli, mazarea sau mazarea isi datoreaza culoarea clorofilei. Cu cat este mai intunecat, cu atat contine mai multa clorofila si, prin urmare, cu atat mai mult magneziu, despre care cercetarile au aratat ca ajuta la combaterea inflamatiei cronice. In plus, are efecte antianemice, motiv pentru care consumul lui este recomandat in special in caz de anemie. Reputatia alimentelor mai verzi ca fiind sanatoase nu este deloc gratuita, deoarece au o mare valoare nutritiva datorita continutului lor de vitamine si minerale esentiale precum, pe langa magneziu, vitamina K si potasiu, care, impreuna cu acidul folic, ne ofera. ajuta inima sa functioneze corect. Nivelurile ridicate de acid folic ne ajuta, de asemenea, sa ne functioneze corect inima.
- Albastru si violet: Afinele, prunele, stafidele, vinetele, varza rosie, smochinele sau murele isi iau culoarea din antociani, care apartin familiei flavonoidelor si au compusi care actioneaza ca agenti antiinflamatori. Ele ne pot ajuta sa incetinim imbatranirea celulara, sa prevenim cheagurile de sange, sa luptam impotriva inflamatiei si sa ne protejeze impotriva bolilor de inima. Mai multe studii arata ca flavonoidele pot imbunatati sanatatea creierului prin blocarea neurotoxicitatii din creier asociata cu boala Alzheimer.
- Portocala: morcovii sau portocalele isi iau tonusul din beta-caroten, iar acesta este transformat in organism in vitamina A, esentiala pentru vedere si cu un puternic efect antioxidant care ne ajuta sa producem hormoni. De asemenea, contin carotenoizi precum criptoxantina, care ne pot ajuta cu functia vederii. In general, citricele sunt bogate in vitamina C, care ne ajuta cu absorbtia fierului.
- Galben: Ca si in cazul fructelor si legumelor portocalii, beta-carotenul da culoare si soiurilor galbene. Alimente precum mango, pepene galben, porumb dulce sau papaya sunt, de asemenea, bogate in betacriptoxantina, un antioxidant. Si la fel ca si in cazul beta-carotenului, organismul nostru poate transforma betacriptoxantina in vitamina A. In cazul ardeilor galbeni, acestia contin luteina si zeaxantina, la fel ca broccoli sau kale, care ar putea ajuta la prevenirea progresiei unei boli oculare.
Conform rezultatelor acestei cercetari, incurajarea oamenilor sa manance alimente colorate creste consumul de produse sanatoase deoarece acordam prioritate fructelor si legumelor in general.
Dar nu ar trebui sa ne concentram asupra unui singur fruct sau legume in special, ci mai degraba sa crestem cantitatea totala a ambelor. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda consumul zilnic a cel putin cinci portii de fructe si legume, pe care le putem traduce in doua sau trei portii de fructe plus doua sau trei portii de legume pe zi. O portie ar echivala cu 120-200 de grame de portie comestibila, prin urmare, o portie nu este acelasi lucru cu o bucata, la fel cum un mar intreg nu este acelasi lucru cu o capsuna.
Toate acestea nu inseamna ca trebuie sa uitam de alte alimente cu culori mai putin frapante. Desi includerea culorii in farfurie este foarte buna, dupa cum am vazut, dieta noastra ar trebui sa contina si cereale integrale, leguminoase sau nuci; Alimente mai putin colorate, dar care ne ofera proteine si fibre, precum si vitamina B si minerale precum magneziul.
