Exercitiile militare ale Federatiei Ruse cresc tensiunea in regiune
Exercitiile militare desfasurate in vestul Rusiei si in Belarus, la inceputul acestei luni, demonstreaza ca acolo unde politica si planificarea apararii se suprapun intervine intimidarea, precizeaza, in editia din 1 noiembrie, publicatia The Economist. Exercitiul militar al Fedratiei Ruse a simulat un scenariu de conclict militar: etnicii polonezi din vestul Belarusului se revolta, iar ‘teroristii ‘ din Lituania ataca enclava ruseasca Kaliningrad. In acest context, peste 10.000 de militari din Rusia si Belarus le raspund, aparand Kaliningradul dinspre mare si trimitand efective speciale in spatele liniilor inamice. Trei brigade asemanatoare celor ale NATO, una in vizita, una din Estonia, si una din Letonia invadeaza apoi vestul Rusiei, insa sunt contracarate cu succes de Divizia 76 Aeropurtata de la Pskov, care primeste intariri de la o brigada de tancuri. Federatia Rusa a vrut sa dea un semnal clar cu aceste exercitii militare plasate chiar in imediata apropiere a granitei NATO, pentru ca si Polonia si Estonia sunt state membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins pana la granitele Rusiei, la 12 state fost comuniste, in pofida protestelor Kremlinului, si de asemenea Moscova a inteles ca trebuie sa trimita un semnal puternic. Pe de alta parte, analisti militari occidentali au remarcat ca Moscova a deplasat distrugatoare si port-avioane din Marea Neagra si din flotele sale nordice pentru a sustine forte navale din Marea Baltica. De asemenea, ei indica spre amplasarea celui mai avansat sistem aerian de aparare S-400 amplasat de Rusia in Belarus, dar si spre exercitiile paralele conduse de fortele care pazesc arsenalul nuclear al Kremlinului. Oficiali polonezi, baltici si din alte tari se vor intalni in curand la Varsovia pentru a discuta semnificatia exercitiilor.
Ce spun expertii
Maria Lipman, expert in cadrul Centrului Carnegie din Moscova, a declarta la 30 octombrie, conform AFP, ca relatiile dintre Federatia Rusa si fostele tari satelit ale blocului de Est raman marcate de neincredere chiar si dupa 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Moscova punand pe seama SUA complicarea apropierii sale de batrana Europa. ”Aceste raporturi sunt tensionate de amintiri (dureroase) de o parte si de alta, amintiri care nu dispar asa de repede”, precizeaza Maria Lipman, expert la Centrul Carnegie din Moscova. ”Tarile Europei de Est isi construiesc noua lor identitate insistand asupra revenirii lor in Europa dupa jugul comunist(…) Rusia sufera la randul sau de pierderea statutului sau de superputere”, mai precizeaza Maria Lipman, potrivit AFP. Aceste resentimente afecteaza relatiile bilaterale si impiedica o apropiere intre Moscova si Uniunea Europeana, organizatie in care au fost primite majoritatea fostelor tari comuniste din Europa de Est. Importante negocieri intre Rusia si UE in vederea unui acord de parteneriat au fost de asemenea blocate timp de doi ani din cauza veto-ului rus asupra produselor din carne poloneze. Noile optiuni geopolitice, precum aderarea tarilor din Europa de est la NATO si vointa Poloniei si a Republicii Cehe de a primi pe teritoriul lor elemente ale scutului antiracheta american exaspereaza Moscova, care vede in spatele acestor optiuni mana Washingtonului. Mai mult, Polonia si tarile baltice sunt in prima linie a statelor care se opun proiectului North Stream, un proiect de gazoduct menit sa lege Rusia de Germania prin Marea Baltica, considerand ca acest proiect este un plan al Moscovei de a ocoli teritoriile lor. Polonia, Estonia, Lituania si Letonia sustin cu vehementa regimuri prooccidentale in Ucraina si Georgia, foste republici sovietice pe care Moscova le considera in continuare ca facand parte din sfera sa de influenta. Vladimir Kumacev, expert al Academiei de Stiinte din Rusia, are si el o opinie similara. ‘Pentru a fi utila Statelor Unite ale Americii, Noua Europa intra in confruntare cu Rusia. Washingtonul nu vrea sa vada Rusia apropiindu-se de UE, ceea ce ar face Europa mai independenta de America’, apreciaza el. ‘Polonia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Republica Ceha saboteaza proiecte energetice, sunt impotriva intrarii business-ului rusesc in tarile lor in detrimentul intreprinderilor pe care rusii le-ar fi putut salva’, considera Vladimir Kumacev.
Ce spune secretarul general al NATO
In cadrul vizitei efectuate la Vilnius, la 9 octombrie, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, a dat asigurari ca Federatia Rusa nu este o amenintare pentru Alianta Nord-Atlantica, cu atat mai putin pentru tarile baltice. “Nu consider Rusia ca pe o amenintare, nici pentru baltici, nici pentru alti membri ai Aliantei”, a afirmat el intr-un interviu acordat cotidianului lituanian Lietuvos Rytas. Anders Fogh Rasmussen a declarat ca a primit de la Moscova “semnale clare ale interesului ei pentru un nou punct de plecare” in relatiile cu NATO. El a subliniat totusi ca “angajamentele si garantiile de aparare colectiva ale articolului 5 din acordul nostru sunt ferme… Inteleg bine preocuparile tarilor baltice, dar cred ca daca ajungem sa reducem tensiunile din relatiile noastre cu Rusia, situatia securitatii intregii Europe va fi ameliorata si de ea vor beneficia tarile baltice”, a declarat secretarul general al NATO presei.
Europa de Est cere reactii din partea NATO si UE
La 2 octombrie, europarlamentarului polonez Pavel Zalewski,a declarat in cadrul unui interviu pentru cotidianului Polska, ca la ora actuala, nici NATO, nici UE nu par, insa, interesate sa abordeze aceasta problema. ”Este pacat, deoarece in situatia in care in UE se vorbeste despre o cooperare economica si politica mai stransa cu Rusia, cand noi ii propunem Belarus ‘Parteneriatul Estic’ aceasta problema nu trebuie trecuta cu vederea”. Europarlamentarul polonez declara in cadrul aceluiasi interviu ca Varsovia trebuie sa caute printre UE si NATO aliati care au acelasi punct de vedere. Un exemplu in acest sens este demersul initiat de Zalewski impreuna cu eurodeputatul lituanian Vytautas Landsbergis si cel estonian, Tunne Kelam, demers in care cei trei ii intreaba pe inaltul reprezentant al UE, Javier Solana, pe comisarul UE pentru politica externa, Benita Ferrero-Waldner, si pe Karl Bildt in calitate de reprezentant al Suediei, tara ce detine in prezent presedintia UE, care au fost si vor fi demersurile lor in legatura cu respectivele exercitii militare. Potrivit lui Zalewski, manevrele militare ‘Ladoga 2009’, in timpul carora s-au exersat actiuni de protejare a gazoductului inca inexistent North Stream, au presupus concentrarea unor unitati militare rusesti nu doar de la Marea Baltica, ci si din alte flote rusesti, ceea ce inseamna ca Rusia se pregateste sa faca fata nu unui simplu atac terorist, ci unui atac militar cu o mare concentare de forte. ”Aceasta este o situatie periculoasa, pe care noi o interpretam drept un prim pas in directia militarizarii Marii Baltice – la ora actuala o mare cu statut neutru, folosita in scopuri economice”, declara europarlamentarul polonez, subliniind ca este necesara o reactie din partea UE, deoarece Marea Baltica este inconjurata in mare parte de tari membre ale organizatiei europene. Europarlamentarul Pavel Zalewski atentioneaza in legatura cu planurile de reinarmare ale Federatiei Ruse, pe care le estimeaza la aproape 200 de milioane de dolari si care ar trebui sa ingrijoreze NATO si UE. ”Insa NATO doarme /…/ Doar atunci cand in Europa Centrala si de Est vor aparea baze NATO serioase, se va putea vorbi despre o garantie militara, si nu doar politica, privind securitatea membrilor sai”, afirma europarlamentarul polonez.
Turneul lui Biden in Europa de Est a urmarit reasigurarea flancului estic al NATO
In editia din 27 octombrie, Revista 22, publica un articol ”Biden reasigura flancul estic” in care sunt citati experti americani in probleme de aparare si securitate, Alexander Vershbow si Wess Mitchell si care aduc in discutie credibilitatea si valabilitatea Articolului 5 al Tratatului de la Washington pentru consistenta garantiilor de securitate pe care statele estice ale NATO le cer in fata unui eventual pericol venit din partea Moscovei. La data de 22 octombrie, Alexander Vershbow, un inalt oficial de la Pentagon, a declarat, la Bratislava, cu ocazia reuniunii informale a ministrilor apararii ai NATO, ca NATO ar trbui sa redcateze planuri prudente de aparare pentru toate statele membre si reluarea manevrelor militare comune pentru a pregati Alianta sa raspunda oricaror amenintari teritoriale potentiale. „Angajamentul nostru fata de securitatea fiecarui aliat este absolut sacrosanct“, dar in acelasi timp Alianta trebuie sa dezvolte forte flexibile capabile sa opereze atat in jurul periferiei, cat si la distanta strategica, a mai declarat Alexander Vershbow, conform Revistei 22. Turneul vicepresedintelui american Joe Biden pune in practica filosofia unui vechi principiu al politicii externe promovate de Lordul Salisbury: „guvernarea este arta punerii in scena“, precizeaza aceeasi sursa. „Trebuie sa mergem dincolo de cuvinte. Credibilitatea articolului 5 trebuie sa se sprijine pe capabilitati, pe logistica“, a declarat, conform sursei citate, Wess Mitchell, director de cercetare la Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington D.C. Turneul diplomatic desfasurat de Joe Biden, in Europa Centrala si de Est a avut scopul reafirmarii importantei flancului estic pentru politica externa americana, precizeaza Octavian Manea in cadrul aceluiasi articol. Componenta de „reasigurare strategica“ se desprinde ca fiind laitmotivul campaniei vicepresedintelui SUA. Miza reala o reprezinta reafirmarea credibilitatii articolului 5 al NATO, mai precizeeaza Octavian Manea in acelasi articol.
