Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR) a fost unul dintre obiectivele vizitate recent de participantii conferintei finale a proiectului european „Practica sa inveti, invata sa practici!“. Elevi, studenti, profesori si tutori din toate regiunile tarii au ramas impresionati de valoarea incomensurabila a operelor din cele 13 sali ale muzeului.

Traseul vizitat de participantii la conferinta contine lucrari realizate intre secolele al XIV-lea si al XIX-lea, fiind organizat pe scoli: italiana, germana si austriaca, spaniola, neerlandeza, flamanda, olandeza si franceza. Potrivit istoricului de arta Malina Contu, care consemneaza in brosura de prezentare a muzeului, nucleul Galeriei de Arta Europeana este compus din colectia regelui Carol I si a familiei regale, dar si din patrimoniile unor muzee si colectii particulare bucurestene, dar si institutii publice.

Scoala italiana, ale carei picturi ne intampina inca de la intrarea in muzeu, impresioneaza prin sensibilitate artistica. In prima sala, picturile din secolele XIV-XVI reflecta preocuparea pentru anatomie si clarobscur. „Madona“ realizata de Domenico Veneziano reprezinta o ipostaza a monumentalitatii, modul de realizare atesta performanta inregistrata in materie de clarobscur si redare a perspectivei de catre practica florentina.

Rafinamentul Scolii venetiene

Cea de-a doua sala, dedicata Scolii venetiene, este relevanta pentru secolul al XVI-lea.  Picturile infatiseaza portrete, scene religioase sau alegorice. Se remarca maniera rafinata si pedant elaborata de utilizare a efectelor de culoare si lumina. „Suzana si batranii“ a lui Alessandro Varotari, reda ipostaza nudului feminin venetian, al carui model il regasim la Titian si ilustreaza scena santajarii Suzanei. In aceasta lucrare, pictorul face referire la povestea Suzanei, fiica lui Helcia, care locuia in Babilon si era casatorita cu instaritul Ioachim. Trupul puternic al tinerei, cu o gestica teatrala, menita sa puncteze tensiunea momentului este inconjurat de cei doi batrani.

Suzana este plina de feminitate si de castitate. Lucrarea „Marea Rastignire“ a lui Bassano este foarte sugestiva ca modalitate de compunere a formei in pictura venetiana. Personajele de la baza crucii sunt realizate cu ajutorul petelor de culoare si al efectelor de lumina, o modalitate definitorie pentru pictura de factura venetiana.

Perfectiune si cromatica vie

Cea de-a treia sala, reprezentativa tot pentru Scoala italiana, reda picturi ale secolelor XVI- XVIII. Este acea perioada in care artificialul, accidentul, perfectiunea de neegalat conduc la construirea unei imagini memorabile. Doua dintre picturile expuse aici, „Sfanta Familie de Nosadella“ si „Venus si Amor“, realizat de Bronzino, dupa renumitul carton al lui Michelangelo, impresioneaza prin prestanta. Cea de-a patra sala este reprezentativa pentru scolile germana si austriaca, din secolele XVI-XVIII, mai exact pentru Renasterea germana, caracterizata prin cromatica plina de viata, dupa cum precizeaza istoricul de arta Malina Contu. In aceasta sala, se disting lucrarile lui Zeitblom, dar si ale lui Lucas Cranach.

De asemenea, se remarca lucrarea „Rastignirea“, o pictura ce apartine unui atelier din Renastere din secolul al XVI-lea. Manierismul german este simbolizat prin lucrarea lui Hans von Aachen – „Cele trei gratii“.

El Greco, simbolul Scolii spaniole

Sala spaniola se impune prin maretia operelor lui El Greco: „Logodna Fecioarei“, „Adoratia pastorilor“, „Martiriul Sfantului Mauriciu si al celor zece mii de tebani“. Asupra barocului spaniol din aceasta sala si-a pus amprenta catolicismul fervent. Operele care il ilustreaza pun accentul pe rolul definitoriu al sfintilor: „Extazul Sfintei Magdalena“ de Jose Antolinez sau „Sfantul Blasius“ al lui Francisco de Zurbaran.

Rubens si Rembrandt, la MNAR

Picturile scolilor neerlandeza, flamanda si olandeza se gasesc in cea de-a sasea sala a muzeului. Operele de arta se remarca in acest caz prin atentia desavarsita asupra detaliului, asa cum se observa in lucrarea „Sfantul Ieronim in chilia sa“ dupa Joos van Cleve. Salile sapte si opt sunt dedicate manierismului, respectiv lui Pieter Paul Rubens si Rembrandt Harmensz van Rijn. Pictura olandeza a secolului al XVII-lea se afla in cea de-a noua sala si simbolizeaza creatiile unei tari protestante. Picturile din aceasta perioada sunt reprezentative pentru mentalitatea burgheza.

Maiestria pictorilor francezi

Muti de uimire dupa contemplarea acestor creatii de o valoare inestimabila, participantii la conferinta proiectului european „Practica sa inveti, invata sa practici!“ au pasit cu admiratie in ultimele sali ale MNAR, dedicate Scolii franceze. Inca de la intrare, ne intampina portretul impozant al lui Henric al IV-lea. Sala a douasprezecea sta sub amprenta celor mai importante curente franceze ale secolului al XIX-lea, precum romantismul, realismul sau impresionismul. „Peisajul de iarna“ al lui Courbert reflecta o privire detasata, neimplicata asupra naturii. Monet, Pissarro, Sisley si Rodin sunt alti pictori care si-au pus amprenta asupra picturilor Scolii franceze.