În primii ani de viață, dezvoltarea motrică are loc într-un ritm impresionant. Copilul trece de la mișcări largi și explorări simple la gesturi tot mai precise: apucă, transferă obiecte dintr-o mână în alta, potrivește forme, construiește, rotește și manipulează piese în funcție de un scop. În acest proces, joaca nu este doar o modalitate de a ocupa timpul, ci unul dintre principalele contexte prin care copilul își exersează corpul și coordonarea.
Dar ce spun, de fapt, studiile despre jucării și motricitate? Și există dovezi că jucăriile din lemn, în mod particular, contribuie la dezvoltarea motricității fine?
Răspunsul necesită o nuanțare importantă. Cercetarea nu susține ideea că simplul material din care este făcută o jucărie transformă automat dezvoltarea copilului. Cu alte cuvinte, lemnul nu este, prin el însuși, un „accelerator” al motricității. Ceea ce pare să conteze cel mai mult este tipul de activitate pe care jucăria îl solicită: cât de mult copilul trebuie să apuce, să manipuleze, să potrivească, să construiască și să rezolve probleme prin propriile mișcări.
Tocmai aici se află punctul forte al multor jucării tradiționale din lemn. Cuburile, puzzle-urile, sortatoarele și jocurile de potrivire presupun interacțiune directă, repetată și activă. Iar aceste acțiuni sunt strâns legate de dezvoltarea coordonării și a abilităților motorii fine.
Ce înseamnă, de fapt, dezvoltarea motricității fine?
Motricitatea fină se referă la controlul mișcărilor mici și precise, în special ale mâinilor și degetelor, în coordonare cu informațiile vizuale. Pentru un copil mic, aceasta poate însemna:
·să apuce o piesă;
·să o întoarcă pentru a găsi poziția potrivită;
·să o introducă într-un spațiu;
·să suprapună două sau mai multe obiecte;
·să mute elemente dintr-un loc în altul;
·să rotească, să tragă sau să împingă un mecanism;
·să coordoneze ceea ce vede cu mișcarea mâinii.
Aceste abilități nu apar instantaneu. Ele se construiesc prin maturizare, explorare și multe oportunități de practică. O analiză sistematică publicată în 2020 în Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics a reunit 31 de studii despre programele de intervenție motrică la copii de la naștere până la 6 ani. Douăzeci și cinci dintre ele au raportat efecte pozitive asupra motricității fine, iar meta-analizele realizate pe 19 studii au indicat efecte moderate asupra motricității fine, integrării vizual-motorii și dexterității manuale. Autorii subliniază totuși că rezultatele trebuie interpretate prudent, din cauza riscului ridicat de bias în multe dintre studiile incluse.
Pentru părinți, concluzia practică este simplă: abilitățile motorii se dezvoltă prin experiențe repetate în care copilul își folosește activ mâinile. O jucărie nu „antrenează” motricitatea în mod magic, dar poate crea un context foarte bun pentru exersare.
Ce spun specialiștii despre puzzle-uri, cuburi și jucării manipulative?
American Academy of Pediatrics (AAP), într- un raport clinic publicat în 2019 în revista Pediatrics, include puzzle-urile, blocurile și jocurile cu forme în categoria jucăriilor manipulative, adaptative și pentru dezvoltarea motricității fine. Raportul arată că jocul cu obiecte tradiționale poate susține rezolvarea de probleme, dezvoltarea cognitivă și abilitățile motorii fine, mai ales atunci când jucăria este adaptată nivelului de dezvoltare al copilului.
Această idee este importantă atunci când discutăm despre jucăriile din lemn. Nu pentru că lemnul ar avea o proprietate specială care dezvoltă automat coordonarea, ci pentru că multe jucării realizate din acest material sunt concepute în jurul unei interacțiuni fizice directe.
Un puzzle, de exemplu, îi cere copilului să observe forma unei piese, să o apuce, să o rotească și să ajusteze poziția până găsește locul corect. Această succesiune implică mai multe procese în același timp: percepție vizuală, planificarea mișcării, coordonare mână-ochi și control manual.
Un puzzle din lemn cu încastru poate fi, din această perspectivă, o activitate utilă pentru copiii aflați în etapa în care învață să potrivească forme și să manipuleze obiecte cu un scop precis. Dificultatea trebuie aleasă în funcție de vârsta și experiența copilului, astfel încât provocarea să fie accesibilă, nu frustrantă.
De ce contează manipularea fizică a obiectelor?
Copiii mici învață într-o mare măsură prin ceea ce pot face efectiv cu obiectele. Ei nu doar privesc o formă: o ating, o întorc, o mută și observă ce se întâmplă atunci când acționează asupra ei.
Cercetările privind jocul și dezvoltarea timpurie arată importanța explorării active a obiectelor. Într- un studiu publicat în Human Movement Science, cercetătorii au filmat copii cu vârste între 9 și 25 de luni pe parcursul a 15 minute de joacă naturală cu obiecte, alături de părinți, și au analizat toate mișcările de apucare. Rezultatele susțin ideea că modul în care copilul folosește efectiv un obiect, funcțional sau doar exploratoriu, este relevant pentru dezvoltarea planificării motorii timpurii.
Aceasta explică de ce activitățile aparent simple pot fi atât de valoroase. Când un copil încearcă să introducă o piesă într-un decupaj, el nu repetă mecanic aceeași mișcare. De fiecare dată primește informații noi: piesa intră, nu intră, trebuie rotită, trebuie mutată mai la stânga sau mai la dreapta.
Acest proces de încercare, eroare și ajustare reprezintă o formă naturală de învățare.
Jucăriile din lemn sunt mai bune decât cele din plastic?
Aici este important să evităm o concluzie prea simplă. Nu există o regulă științifică potrivit căreia o jucărie devine automat mai bună pentru motricitate doar pentru că este fabricată din lemn.
Un puzzle din plastic poate solicita aceleași abilități motorii ca unul din lemn. La fel, o jucărie din lemn foarte complexă sau nepotrivită vârstei poate să nu ofere copilului o experiență de joacă utilă.
Factorul decisiv este activitatea, nu doar materialul.
Totuși, jucăriile din lemn au câteva caracteristici care pot favoriza un anumit stil de joacă. De aici și întrebarea, de ce jucăriile din lemn ajută dezvoltarea copiilor. Răspunsul e ușor de dat. Multe dintre ele sunt simple, fără funcții automate, lumini sau sunete care să preia acțiunea în locul copilului. Astfel, copilul trebuie să fie cel care produce efectul: el construiește turnul, el mută piesa, el găsește soluția.
AAP subliniază că jucăriile tradiționale care încurajează jocul activ, creativ și practic oferă beneficii importante pentru dezvoltare. De asemenea, raportul evidențiază că nu există dovezi conform cărora beneficiile posibile ale mediilor interactive ar egala avantajele jocului activ, hands-on și imaginativ cu jucării tradiționale.
Această diferență este esențială: o jucărie bună nu trebuie să facă multe lucruri; uneori, valoarea ei vine tocmai din faptul că îl invită pe copil să facă el mai mult.
Puzzle-urile și coordonarea mână-ochi
Puzzle-urile reprezintă unul dintre cele mai clare exemple de activitate care combină motricitatea cu rezolvarea de probleme.
Pentru a potrivi o piesă, copilul trebuie să parcurgă mai multe etape:
·observă forma și spațiul disponibil;
·alege piesa;
·o apucă folosind o priză adecvată;
·o deplasează spre poziția dorită;
·o rotește și o ajustează;
·verifică rezultatul și încearcă din nou dacă este necesar.
Pe măsură ce puzzle-ul devine mai complex, crește și nivelul de planificare necesar. De aceea, este important ca numărul pieselor și forma lor să fie adaptate etapei de dezvoltare.
AAP menționează puzzle-urile și blocurile ca exemple de jucării tradiționale care pot susține motricitatea fină și rezolvarea de probleme, precum și dezvoltarea unor competențe cognitive și spațiale timpurii.
Pentru un copil mic, progresul poate începe cu activități foarte simple, precum scoaterea și reintroducerea unei piese într-un suport. Ulterior, aceeași abilitate poate evolua spre potrivirea mai multor forme, construirea unor structuri sau rezolvarea unor puzzle-uri mai complexe.
Repetiția este parte din dezvoltare
Un aspect pe care adulții îl pot interpreta greșit este tendința copilului de a repeta aceeași acțiune de multe ori. Pune piesa într-un loc, o scoate, o pune din nou. Construiește un turn, îl dărâmă și începe de la capăt. Pentru copil, această repetiție este practică. Prin repetare, mișcările pot deveni mai precise și mai eficiente. Copilul descoperă câtă forță trebuie să folosească, cum să poziționeze degetele și cum să corecteze o mișcare care nu a avut rezultatul dorit.
Raportul AAP despre puterea jocului evidențiază faptul că explorarea obiectelor și jocul adecvat nivelului de dezvoltare contribuie la dobândirea unor abilități fundamentale. Pentru copiii între 1 și 3 ani, recomandările includ oportunități de a se juca cu obiecte, de a mâzgăli, de a explora mișcările corpului și de a folosi materiale precum cuburi și puzzle-uri.
Rolul adultului: să ghideze fără să preia controlul
Cea mai bună jucărie poate pierde o parte din valoarea sa dacă adultul rezolvă fiecare sarcină înainte ca cel mic să aibă șansa să încerce.
Desigur, copiii au nevoie uneori de ajutor. Dar există o diferență între a oferi sprijin și a face activitatea în locul lor.
O abordare utilă poate fi:
·demonstrezi o dată mișcarea;
·îi dai copilului timp să încerce;
·oferi indicii simple, dacă este necesar;
·eviți să corectezi imediat fiecare greșeală;
·încurajezi efortul, nu doar rezultatul final.
Studiile și recomandările pediatrice pun accent și pe calitatea interacțiunii dintre copil și adult. Jucăriile pot funcționa ca un punct comun de atenție și pot susține conversația, rezolvarea de probleme și jocul împreună. Așadar, pentru dezvoltare, contează nu numai obiectul ales, ci și felul în care copilul are ocazia să îl exploreze.
Cum alegi o jucărie pentru dezvoltarea motricității?
În loc să cauți eticheta „cea mai educativă”, este mai util să urmărești câteva criterii concrete.
Alege o provocare potrivită
Jucăria ar trebui să fie suficient de accesibilă pentru ca cel mic să poată începe activitatea, dar să îi ofere și ceva nou de învățat.
Dacă este prea simplă, interesul poate dispărea rapid. Dacă este prea dificilă, copilul poate renunța înainte de a putea exersa.
Caută acțiuni reale
Jucăriile care implică apucare, potrivire, stivuire, rotire, tragere sau construirea unui rezultat îi oferă copilului mai multe ocazii de a-și folosi mâinile activ.
Nu confunda complexitatea cu valoarea
O jucărie cu multe funcții nu este automat mai bună. Uneori, un set simplu de cuburi sau un puzzle bine ales poate oferi mai multe oportunități de explorare decât un obiect care produce singur lumini, sunete și mișcări.
Respectă recomandările de vârstă și siguranță
Pentru copiii mici, dimensiunea pieselor, rezistența materialelor și recomandările producătorului sunt criterii esențiale. O jucărie trebuie să fie nu doar interesantă, ci și adecvată etapei de dezvoltare.
Nu lemnul singur dezvoltă motricitatea, ci joaca activă
Studiile nu susțin ideea că toate jucăriile din lemn sunt automat superioare altor jucării doar datorită materialului. Dovezile sunt mai solide pentru un alt principiu: activitățile care îi cer copilului să exploreze, să manipuleze și să rezolve probleme prin propriile mișcări pot susține dezvoltarea motricității fine și coordonarea vizual-motorie.
Din acest motiv, puzzle-urile, cuburile, sortatoarele și alte jucării manipulative pot avea un rol valoros în rutina de joacă a copiilor mici. Jucăriile din lemn se potrivesc frecvent acestui tip de experiență practică, oferind activități în care copilul este cel care acționează, experimentează și descoperă.
În final, cea mai bună alegere nu este neapărat cea mai scumpă sau cea mai sofisticată. Este jucăria potrivită vârstei și nivelului copilului, suficient de sigură și de accesibilă încât să poată fi explorată activ, iar copilul să aibă libertatea de a repeta, de a greși și de a reuși singur.
Surse
·Strooband KFB, de Rosnay M, Okely AD, Veldman SLC. Systematic Review and Meta-Analyses: Motor Skill Interventions to Improve Fine Motor Development in Children Aged Birth to 6 Years. Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 2020.
·Healey A, Mendelsohn A; AAP Council on Early Childhood. Selecting Appropriate Toys for Young Children in the Digital Era. Pediatrics, 2019;143(1):e20183348.
·Yogman M, Garner A, Hutchinson J, Hirsh-Pasek K, Golinkoff RM; AAP. The Power of Play: A Pediatric Role in Enhancing Development in Young Children. Pediatrics, 2018;142(3):e20182058.
· Object use affects motor planning in infant prehension. Human Movement Science, 2013;32(3):498-510.
