Studiile antropologilor romni au scos in evidenta faptul ca populatiile din culoarul Rucar-Bran se pot mandri cu cel mai crescut indice al longevitatii din Sudul si Estul Europei.
Cercetarea initiata in anii 60 de catre dr. V.I. Enachescu si echipa sa a fost continuata in anii 2000-2004 de catre C. Vulpe si E. Luca, care au elucidat o parte a misterului din aceasta zona. Astfel, s-a conturat ideea ca longevitatea nu este o consecinta a unui favoritism genetic, ci rezultatul unui anume model de alimentatie, activitate si odihna.
Secretul comportamentului alimentar
Branenii care au depasit 90 de ani au avut, in ultimii 40 de ani de viata, un program strict de trei mese pe zi, la ore fixe. Orele fixe de alimentatie sunt extrem de importante in stabilizarea unui metablism echilibrat, lucru foarte important dupa varsta de 40 de ani, cand functiile ficatului sunt mai putin stabile. 98% din longevivi mananca la orele 7.00, 12.00 si 19.00. Acestea sunt, de fapt, orele cele mai favorabile pentru masa in cazul unei activitati fizice sau psihice intense de la rasaritul soarelui pana la apus, perioadele de scadere maxima a nivelului glucozei din sange, pentru 70% din populatia europeana. Servirea mesei la aceste ore mpiedica erodarea, din lipsa de nutrienti, a sistemului nervos si cardiac si deci ncetineste mbatranirea lor prematura.
* Felul de a mnca: Branenii mannca de regula ncet, mesteca bine si nu nghit cantitati prea mari de mncare. Neurologic s-a constatat ca gesturile de masticatie rapide, agitate deregleaza sistemul nervos vegetativ, cel care controleaza organele interne, conducand deseori la probleme cardiace. Cercetarile au aratat ca mestecarea calma a alimentelor favorizeaza o buna reglare a tensiunii arteriale si deci un risc minim la infarct.
* Volumul mic al alimentelor la mese: Locuitorii iin cauza consuma un volum mic de alimente la pranz si cina. In acest fel, sistemul digestiv nu este obligat sa solicite snge foarte mult si, ca urmare, sngele este eficient distribuit pentru organele in curs de mbatranire, incetinind acest proces.
* Modelul micului dejun: Micul dejun al longevivilor este servit la 20-25 minute dupa trezire si este, de obicei, rece. Cercetarile medicale au aratat ca acest lucru contribuie la pastrarea tineretii, pentru ca un mic dejun servit foarte repede dupa trezire forteaza pulsarea de snge din inima, slabind muschiul cardiac nca somnoros. Mancarurile calde scad temporar glicemia, chiar in momentul critic al acomodarii organismului la starea de activitate, ce urmeaza starii de somn.
* Consumul de carne: Contrar asteptarilor, longevivii consuma, in perioada tnara si adulta, aproape zilnic carne de pui sau vita. In plus, supa de pui, larg folosita de braneni, contine toti aminoacizii esentiali (neregasiti n vegetale) necesari organsimului sanatos. Branenii longevivi nu tineau posturi mai lungi de 12 zile. Postul de carne este necesar pentru dezintoxicare, nsa durata lui nu trebuie sa depaseasca 20 de zile la rand pe an, pentru a nu priva organismul de aminoacizi. Se considera ca omul are nevoie de un consum aproape zilnic de carne, cu trei posturi a cate 10-14 zile de alimentatie lacto-vegetariana. Branenii par a fi respectat o lege biologica pentru pastrarea tineretii, descoperita abia in 1995.
* Ingrediente secrete: in majoritate, branenii consuma aproape zilnic ceapa si usturoi si folosesc pentru ciorbe otet de mere. Aliaceele (ceapa si usturoiul) sunt considerate cele mai complexe alimente cu efect detoxifiant, dar si medicamente profilactice anticolesterol. Consumul lor zilnic este un foarte eficient tratament geriatric, ce reduce viteza de mbatranire. Mai mult, otetul de mere consumat zilnic creste viteza de regenerare a tesuturilor imbatrnite.
Regimul de odihna
Somnul si atitudinea fata de odihna sunt la fel de importante. 95% din longevivii din zona Bran au respectat un regim strict de somn de minimum 9 ore, intre orele 22.00 si 7.00. Conform celor cunoscute de neurobiologie, intre orele 22.30 si 23.45 se secreta 3 tipuri de hormoni epifizari, cu rol in regenerarea creierului.
*Pozitia de dormit: Pozitia de dormit cu capul catre rasarit este cea mai frecventa la braneni. Cercetarile au aratat ca liniile de magnetism terestru influenteaza activ secretia glandelor suprarenale in timpul somnului.Neurobiologii au demonstrat ca pozitia capului catre rasarit este favorabila unui echilibru hormonal ce poate creste durata de viata, ca urmare a cresterii rigorii controlului endocrin asupra vitezei de diviziune a celulelor gliale din tesutul creierului, care ntineresc sistemul nervos.
* Asternutul tare si pernele joase: Acest model de asternut ofera posibilitatea unei circulatii sangvine optime n ntreaga zona a creierului, hranind zonele din encefal in curs de mbatrnire. Aparent fara importanta, odihna langa o persoana apropiata are un efect sesizabil asupra calitatii somnului. Prezenta partenerului de viata ofera o stimulare a proceselor afective care se petrec n momentele dintre somn si veghe. Activitatea intensa a zonelor afective ale creierului permite irigarea mai buna cu sange a acestora.
Viata sexuala
Viata sexuala este unul dintre cele mai importante aspecte ale pastrarii tineretii si cresterii longevitatii, secretiile unor hormoni ncetinind cu 40-50% viteza de mbatrnire a tuturor tesuturilor glandulare si deci a organismului.
