O alta solutie salvatoare, care va mentine in miscare piata de constructii va fi ingineria civila. Cel putin acest lucru se va intampla cu siguranta in tarile balcanice, unde, conform specialistilor, piata nu isi va reveni inainte de 2011, si va fi mentinuta in picioare de ingineria civila.

      
Ca sa reamintim, ingineria civila este acea ramura a ingineriei care se ocupa cu constructia de drumuri, poduri, aeroporturi, apeducte, uzine de apa, tunele, canale, lucrari de irigatii si porturi.

Spre deosebire  de anul trecut, cand piata de constructii din Serbia, Croatia si Bosnia si Hertegovina a crescut cu 12%, pentru 2009 cresterea nu va sarii mai sus de 6%, declara Bartlomiej Sonsa, analist al pietei de constructii in cadrul PMR.

In acest an valoarea totala a pietei de constructii din cele 3 tari  nu va depasi suma de 7 miliarde de euro in total, aflam dintr-un raport al PMR intitulat  aEoe Industria constructiilor in Balcani 2009aE.

Ritmul cresterii va continua sa scada, acesta intrand in declin inca din 2008 cand cresterea a fost de doar 12% fata de 19% in 2007, iar expertii declara ca o revenire a pietei de constructii din zona balcanica nu se va intampla mai devreme de 2011         Croatia va cunoaste o crestere dupa 2011, insa si aceasta crestere nu se va baza decat pe fondurile UE care vor veni, in urma intrarii tarii in Uniunea Europeana, in prezent aceasta fiind candidata pentru admitere, mai afirma acesta.

Elemenul salvator pentru cele trei tari va fi in urmatorii ani insa ramura de inginerie civila, mai mult sau mai putin pentru fiecare in parte. Explicatia este simpla: Razboiul Bosniac ce a avut loc intre 1992-1995 si bombardarea Iugoslaviei in timpul razboiului din Kosovo a avut un impact destul de mare asupra pietei de constructii din regiune.       Cea mai afectata tara a fost insa Bosnia si Hertegovina care si-a vazut distrusa cea mai mare parte a sistemului de transport.  Tot aici, partea rezidentiala a fost distrusa in asa masura incat nici azi numarul de apartamente si case nu a ajuns la nivelul din 1991.

Bosnia nu a reusit inca sa-si reconsolideze drumurile si autostrazile, iar Serbia inca se lupta cu reconstruirea podurilor si a cladirilor de stat. Croatia insa este tara care a reusit sa se repuna pe picioare in cel mai scurt timp.  Aceasta a reusit nu numai sa isi repare ci si sa isi dezvolte partea de infrastructura; aceasta datorita faptului ca pagubele nu erau la fel de insemnate si pentru ca economia tarii a cunoscut o mai puternica dezvoltare decat in Serbia si Bosnia. De altfel, spre deosebire de celelalte tari, Croatia a primit ajutor pentru reconsolidarea drumurilor si din partea Uniunii Europene. 

Principalele investitii pe infrastructura se vor duce in retele feroviare 

Astfel, pe prim plan in urmatorii ani in cele trei tari se va afla reconstructia de drumuri, poduri si autostrazi, in mare, tot ce tine de ramura ingineriei civile. Chiar daca aceasta criza financiara va continua sa afecteze piata de constructii din zona in ceea ce priveste sectorul rezidential si cel non-rezidential, aceasta ramura de ingienrie civila va continua sa functioneze, afirma specialistii de la PMR.

Iar acest lucru se va intampla in special in Serbia si Bosnia si Hertegovina, care au ramas in urma in ceea ce priveste reconstructia infrastructurii dupa razboi.

Aceste doua tari au in plan pentru urmatorii ani proiecte indraznete precum linii de viteza, si conectarea liniilor de pe teritoriul lor la rute pan- balcanice si pan- europene, in acest fel lucrurie continuand sa se miste.

Razboiul care a afectat mai multi ani cele doua tari a adus pagube semnificative , printre care si distrugurea infrastructurii feroviare. Tronsoane intregi de cale ferata au fost distruse in timpul bombardamentelor, reteaua dintre Bosnia si Hertegovina necesitand in prezent reparatii in totalitate. In zona Bosnia- Hertegovina reabilitarea feroviara se va face pe linia Doboj-Banja Luka-Prijedor. Pentru aceasta statul bosniac a semnat un acord cu General Electric prin care compania americana va investii 170 de milioane de euro prin oferirea de aparatura necesara reconsturctiilor.

In Slovenia pentru uramtorii ani autoritatile au in plan constructia de retele feroviare care vor uni vestul tarii de Italia si acare urmeaza sa fie finalizata in 2012.  Proiectul se ridica la suma de 2.4 miliarde de euro si va fi sustinut de un parteneriat dintre Slovenia si Italia. Aceasta din urma va investii sume de circa 1.3 miliarde de euro, iar autoritatile slovene o suma ce va depasi cu putin 1 miliard de euro. 

Serbia este statul care va beneficia pe viitor de cele mai mari investitii provenite din fonduri. Reparatiile pentru acestea au inceput sa se miste abia la inceputul anului trecut. Atunci fostele tari iugoslave  au semnat alaturi de Albania Memorandumul de Intelegere spre Crearea Unei Zone Comune de Transport Terestru in Sud-Vestul Europei, document ce includea si reabilitarea retelei feroviare. Iar acest document este  unul dintre elementele de baza care  vor mentine lucrurile in miscare.

 Pe baza acestei intelegeri UE si-a luat promisiunea de a ajuta tarile balcanice cu fonduri pe toata urata proiectului, acesta fiind si motivul pentru care pe acest segment in viitor inca se vor investi sume considerabile.

Intre 250-300 de milioane de euro vor fi livrati anual in Serbia        

Cel mai important proiect de infrastructura feroviara din Serbia il reprezinta liniile aflate pe Coridorul X Pan-European, aflat pe ruta Nis- Dimitrovgrad. Pentru demararea lui Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ( BERD) a semnat un acord cu statul sarb prin care banca va livra anual intre 250-300 de milioane de euro in Serbia. Acordul a fost semnat intre premierul sarb si directorul BERD Thomas Mirow.        Derularea proiectelor se va face sub supravegherea si consultanta Deutsche Bahn, afirma autoritatile sarbe.

Pe langa acest proiect alte planuri in Serbia vizeaza reconstructia liniei Belgrad- Bar care uneste Serbia de Muntenegru, insa conform primului-ministru sarb toate celelalte lucrari de infrastructura pot fi sistate in favoarea retelei feroviare pan-europene. Pentru urmatorii sapte ani banii  investiti  in infrastructura feroviara in Serbia se vor ridica la suma de 4.6 miliarde de euro proveniti din fonduri.

Toate aceste proiecte sunt stabilite sa demareze in cel mult doi ani. 

Croatia, cea mai dezvoltata dintre tari

In Croatia insa, aceea dintre statele balcanice care datorita turismului  a reusit sa se puna pe picioare cu  mult inainte celorlalte, proiectele feroviare vor viza construirea de linii de mare viteza. Daca  Serbia isi reconstruieste sistemul feroviar cu o limita de 160 km/h, Croatia este cu un pas inainte si va incepe consturirea de linii de mare viteza. Cea mai importanta dintre ele va uni orasul Rijeka, aflat in sudul tarii, in regiunea de litoral, cu granita ungara.  Traseul va avea o lungime de 270 km, de constructia acestuia se va ocupa Bombardier Italia, iar fianntarea va veni din partea BERD. In anii trecuti cresterea economica si dezvoltarea pietei de constructii din zona balcanica a fost intretinuta in special din imprumutiri si fonduri externe venite sub forma de investitii straine directe.  Acum insa investitiile au scazut simtitor, cu pana la 50%.